Împreună cu ţăranul venise şi un căţeluş, care dansa în jurul omului, îi lingea mâna şi zburda plin de voie bună. Ţăranul s-a căutat într-un buzunar, i-a dat căţelului o bucata de mâncare gustoasă şi s-a aşezat pe un scăunaş în timp ce le dădea ordine slugilor lui. Micul câine a sărit în braţele stăpânului său şi a rămas acolo, clipind din ochi în timp ce omul îi scărpina urechile.
Văzând ce se întâmplă, măgarul s-a încordat şi a rupt funia care îl priponea, după care a început să ragă din toate puterile, imitând lătratul căţeluşului. Tăranul nu mai putea de râs, aşa că măgarul a venit la el şi şi-a sprijinit picioarele din faţă pe genunchii bărbatului în încercarea de a se sui în poalele lui asemeni căţelului. Slujbaşii ţăranului l-au alungat imediat cu ciomage şi furci, şi, în acest fel, măgarul a învăţat că o imitaţie prostească nu este în nici un caz o gluma.
Postare actualizată: Iulie 2025, pe Cuvintel