Numărul de cuvinte: 128 | Timp estimat de citire: 1 minut
Pe vremuri, Capra, Oaia şi surioara Juncă
S-au însoţit cu Leul – un staroste trufaş –
În obşte, la câştiguri şi pagube, părtaşi.
Şi Capra, mi se pare, tot iscodind prin luncă,
avu noroc în lanţuri un Cerb frumos să vadă
Şi le trimise vorbă să-i cheme la prânzare.
Veniră toţi. Şi leul îi socoti pe gheare
Şi împărţi în patru, pe loc întreaga pradă.
-„Întâia parte – nu e de mirare –
Pe drept cuvânt se cade s-o iau eu
Ca Leu!
A doua – îmi închipui că ştie fiecare –
E dreptul meu
Ca dintre toţi mai tare.
A treia îmi revine ca mai viteaz,fireşte.
Iar dacă de ciozvârta a patra îndrăzneşte
măcar să se atingă vreun ortac –
Bucăţi îl fac!”
S-au însoţit cu Leul – un staroste trufaş –
În obşte, la câştiguri şi pagube, părtaşi.
Şi Capra, mi se pare, tot iscodind prin luncă,
avu noroc în lanţuri un Cerb frumos să vadă
Şi le trimise vorbă să-i cheme la prânzare.
Veniră toţi. Şi leul îi socoti pe gheare
Şi împărţi în patru, pe loc întreaga pradă.
-„Întâia parte – nu e de mirare –
Pe drept cuvânt se cade s-o iau eu
Ca Leu!
A doua – îmi închipui că ştie fiecare –
E dreptul meu
Ca dintre toţi mai tare.
A treia îmi revine ca mai viteaz,fireşte.
Iar dacă de ciozvârta a patra îndrăzneşte
măcar să se atingă vreun ortac –
Bucăţi îl fac!”
Această postare a fost revizuită în Iulie 2025 pe Cuvintel.