Leul s-a-mbrăcat odată
Într-o piele de măgar,
Să colinde ţara toată
Din hotar până-n hotar,
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegători.
Deci, trecând el într-o seară la o margine de crâng
Ca un biet măgar nătâng,
Nişte lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc
Şi-ntr-o clipă îl înşfacă, grămădindu-l la mijloc.
– Staţi, mişeilor! Ajunge, – că vă rup în dinţi acuşi!
(Strigă leul, apărându-şi pielea cea adevărată.)
Astfel vă purtaţi voi oare cu iubiţii mei supuşi?…
Lupii, cunoscându-i glasul, îndărăt s-au tras pe dată,
Şi de frică se făcură mici, ca nişte căţeluşi.
– O, măria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat, –
Semănai aşa de tare
C-un măgar adevărat!…
Leul deghizat
Numărul de cuvinte: 118 | Timp estimat de citire: 1 minut
Dragi prieteni, pregătiți-vă să porniți într-o aventură fermecată, unde fiecare colț ascunde o poveste și fiecare pas este un mister de descoperit! În acest tărâm al imaginației, prietenii necuvântători au secrete de împărtășit, iar copacii șoptesc taine uitate. Sunteți gata să aflați ce surprize vă așteaptă?